Împingerea bolii articulare


Incidența bolii este de 0. Împingerea bolii articulare Reumatoidă — Anatomie  patologică Membrana sinovială este principala scenă pe care se desfășoară majoritatea proceselor patogenice din poliartrita împingerea bolii articulare, fapt ce îi conferă un caracter deosebit de agresiv și distructiv în această boală. Sinoviala reprezintă un țesut conjunctiv ce căptușește articulațiile diartrodiale, tecile tendinoase și bursele.

În structura sinovialei normale se disting 2 regiuni: Zona situată superficial care este în contact cu cavitatea articulară — numită intima, fiind o zonă lipsită de vascularizație și inervație, alcătuită din 1- 2 rînduri de celue. Ea nu poate juca rolul unei bariere împingerea bolii articulare celulele ce o alcătuiesc nu au support membranar, o suprafață de care să adere și sunt slab legate unele de altele, în unele locuri permițând chiar contactul direct între zona subiacentă și intima.

Poliartrita reumatoida

Zona profundă — zona subintimală — cuprinde puține celule de tipul fibroblastelor, adipocite și capilare sanguine. În membrana sinovială se găsesc în principal 2 tipuri de celule: Sinoviocitele de tip A — macrofag-like, au origine medulară, posedă caracterele macrofagelor Sinoviocitele de tip B — fibroblast-like, au origine mezenchimală, asemănătoare fibroblastelor.

Artroze, gonartroze, coxartroze și alte dureri articulare

Membrana sinovială îndeplinește mai multe roluri: Menține o suprafața tisulară neaderentă — cu ajutorul activatorului de plasminogen și a acidului hialuronic De a lubrifia cartilajul și de a contribui la hrănirea condrocitelor — cu ajutorul unei proteine — lubricină și a acidului hialuronic De a controla volumul și compoziția lichidului sinovial Poliartrita Reumatoidă — Tabloul clinic Debutul bolii se produce la vârste tinere, de obicei în decadele 3 — 5dar boala poate debuta practic la orice vârstă.

În cazul pacienților la care boala începe după 65 de ani, formele seronegative sunt mai frecvente, iar manifestărie extra-articulare sunt rare. Poliartrita reumatoidă poate debuta în împingerea bolii articulare multe feluri, modalitatea de debut neinfluențând evoluția ulterioară a bolii.

împingerea bolii articulare

Debutul propriu-zis poate fi precipitat de un factor favorizant: stress emoțional, expunere la frig, traumatisme, infecții. Simptomele inițiale pot fi: Sistemice: astenie, subfebrilitate, inapetență, simptome musculo-scheletale vagi, scădere ponderală Articulare: redoare matinală, dureri și tumefacții, poliartralgii episodice.

Conturarea tabloului clinic se poate face în săptămâni sau chiar luni. Se caracterizează prin: Dureri și tumefacții articulare, de obicei asimetrice, acompaniate de febră și alterarea stării generale.

împingerea bolii articulare

Este frecvent la copii și impune diagnosticul diferențial de  Reumatismul Articular Acut Există și alte modalități de debut — oligoarticular, palindromic 1. Afectarea ariculară este de tip inflamator Durerea și redoarea matinală — sunt caracteristice tuturor artropatiilor inflamatorii. Redoarea matinală poate să apară înaintea durerilor și este datorată edemului și acumulării de lichid sinovial din timpul somnului. Redoarea dispare pe măsură ce edemul și produșii inflamatori sunt rezorbiți în circulația limfactică și venoasă, odată cu mobilizările articulare.

Medic specialist Reumatologie Reumatologia este o subspecialitate a medicinei interne care abordeaza tulburarile sistemului musculo-scheletal, artrita, bolile inflamatorii si bolile autoimune sistemice. Reumatologia reprezinta armonizarea perfecta dintre medicina interna si imunologie. Cazuistica este de multe ori o provocare continua datorita diversitatii imunologiei clinice. Sunt boli musculo-scheletale care se caracterizeaza prin durere si reducerea amplitudinii miscarii, respectiv diminuarea functiei in una sau mai multe arii ale sistemului musculo-scheletal.

În poliartrita reumatoidă — redoarea matinală durează cel puțin 45 de min. Tumefacția și căldura locală — consecința modificarilor anatomo-patologice caracteristice: edem, infiltrat inflamator, creșterea catității de lichid sinovial Înroșirea tegumentelor supraiacente — nu este prezent in poliartrita reumatoidă — ea poate să apară în alte suferințe articulare de tip inflamator precum artrita gutoasă sau septică Lezarea funcțională — apare treptat.

Reumatologia si bolile reumatice

Articulațiile fără sinovială manubrio-sternală, simfiza pubiană, discovertebră nu sunt interesate de proceul reumatoid. Mâinile — reprezintă sediul celor mai importante și frecvente afectări în poliartrita reumatoidă. Primele manifestări constau în dureri și tumefacții la nivelul articulațiilor RCC, MCF, IFP, precum și dureri la compresia stiloidei ulnare, slăbiciune musculară, afectarea funcției de prehensiune.

împingerea bolii articulare

Tenosinovita este frecventă în poliartrita reumatoidă. Articulațiile IFD rămând indemne. Ca urmare degetele sunt deviate ulnar, pentru a menține tendoanele ce se inseră pe falange în linie dreaptă cu radiusul. Când integritatea artic ulției Radio — Ulnară este compromisă și ligamentul colateral al ulnei se rupe, capul ulnei se deplasează dorsal și poate fi palpat.

Durerea de umar

Inflamația carpului și lipsa de elasticitate a ligamentului transvers împingerea bolii articulare carpului provoacă compresia nervului median la trecerea sa prin canalul carpian — sindromul de tunel carpian: dureri și parestezii în teritoriul nervului împingerea bolii articulare fața volară a degetelor I,II,III și jumătatea medială IV dureri ce pot împingerea bolii articulare exacerbate de percuția pe fața palmară a carpului — semnul Tinel  și prin flexia forțată a articulației RCC prin presare fețelor dorsale ale mîinilor una împotriva celeilalte timp de 1 minut — semnul Phalen.

Pe măsură ce boala avansează, distrucțiile severe cartilaginoase și osoase duc la deformări importante, cu rezorbții osoase ce pot determina telescopări ale degetelor. Coatele —  limitarea extensiei, bursitele olecraniene fiind cele mai frecvente manifestări.

Umerii — sunt afectate articylațiile gleno-humerală, acromioclaviculară, mai rar bursele și coafa rotatorilor. Tumefacția regiunii anterioare a umărului se datorează bursitei SASD.

împingerea bolii articulare

Coloana Împingerea bolii articulare Cervicală — reprezintă singurul segment împingerea bolii articulare Coloanei Vertebrale interesat in poliartrita reumatoidă. Distrucția articulației interapofizare determină — subluxații, listezis și instabilitate la acest nivel. Cel mai frecvent afectată este articulația atlanto-axială.

  • Tratamentul ogulov al artrozei
  • Tratament Sindromul de hipermobilitate ligamentară reprezintă un sindrom genetic caracterizat prin articulaţii cu un grad de mobilitate mult mai mare decât normalul, asociat cu afecţiuni specifice.
  • Diagnosticarea durerilor de articulatii Exista o serie de teste si examinari pentru a diagnostica durerile de articulatii.
  • Adesea, simptomele apar simetric : afecteaza aceeasi articulatie, de ambele parti ale corpului.

Subluxația cervicală se manifestă prin durere iradiată ascendent spre occiput, parestezii la nivelul umerilor și brațelor apărute la mobilizările capului sau apariția sindromului tetra- sau bipiramidal. La examenul clinic — ștergerea lordozei cervicale, limitarea mobilității. Paraclinic — spațiu de peste 3 mm între procesul odontoid și arcul axisului. Articulația temporo-mandibulară — dureri exacerbate de masticație, afectarea mobilității, crepitații.

Artic Temporo — Temporală — afecatate doar în formele severe de boală, tumefacța perimaleolară.

Hipermobilitatea articulară (laxitatea ligamentară)

MTF sunt cel mai frecvent afectate, urmate de articulația subtalară. Deviația laterală a degetelor și fixarea în flexie a articulației IFP — degetul în ciocan — precum și hallux valgus pot apărea în formele evoluate. Articulația femuro-tibială În stadiile inițiale pe lângă durere pare tumefacția și șocul rotulian acumularea lichidului sinovial Presiunea intrarticulară crescută poate conduce la împingerea lichidului sper compartimentul artic posterior, de unde nu se mai poate întoarce, formândus-se astfel chitul popliteu Baker Atrofia m cvadriceps este precoce Limitarea extensiei și fixarea în flexie pot fi de asemenea prezente.

Artic coxo-femurală — rar afectată, în timp poate să apară coxita reumatoidă sau bursita pertrohanteriană. Afectările extrarticulare Nodulii reumatoizi— cea mai frecv manifestare extrarticulară.

Localizați  pe suprafețele de extensie olecran, ulna proximală de presiune, burse, tendoane, vecinătatea articulațiilor afectate.

Se pot infecta și fistuliza. Pot avea și alte localizări: laringe, sclera, cord, plămâni, pleura, rinichi. Neurologic prin vasculita vasei nervorum  — Polinevrite senzitive, motori : parestezii, paralizii, areflexii, amiotrofie prin compresiune — sdr.

Citopenia este determinată de hipersplenism.

Durerea Articulatiilor - Tipuri, Cauze si Remedii

Osos —osteopenie juxtaarticulară, eroziuni subcondrale, osteoporoza generalizată Muscular —atrofie, miozita inflamatorie Poliartrita Reumatoidă — Diagnosticul paraclinic Modificări hematologice: Anemia normocromă, normocitară — caract inflamației cronice, produsă prin blocarea fierului în macrofage. Titrul FR se corelează cu activitatea bolii, iar manifestările extraarticulare apar numai la cazurie seropozitive. Biopsia sinovială Evidențiază modificări specifice stadiului bolii Poate fi necesară în cazul formelor mono sau oligoarticularea pt a permite dg diferențial cu alte artropatii inflamatorii Poliartrita Reumatoidă — Diagnostic imagistic Examenul radiologic În primele luni de boala ex radiologic al articulțiilor afectate poate fi normal.

Ulterior se pot evidenția Tumefacția părților moi periarticulare— IFP, RCC, genunchi — fiind expresia edemului părților moi, creșterii volumului de împingerea bolii articulare sinovial și a modif de tip inflamator de la niv sinovial. Este o modif precoce care o precede împingerea bolii articulare cea cartilaginoasă și osoasă Demineralozare osoasă juxtaarticularăepifizară și ulterior difuză— prod prin: activarea OC, imobilizare prelungită, medicamente, postmenopauza Îngustarea spațiilor articulare— se face treptat, fiind consecința distrugerii cartilajului articular, în timp sp artic sunt distruse complet Eroziunile marginale, geodele și microgeodele— apar în stadiile avansate.

Eroziunile — prezente la niv interfeței os-artilaj, imprecis delimitate, dim variabile. Geodele și microgeodele — zone de liză osoasă subcondrală, nefiind delimitatea de lizereu scleros precum chistele osoase.

împingerea bolii articulare

Deformările articulare Se consideră ca stiloida ulnară este sediul de elecție al primelor modificări radiologice care constau în demineralizare osoasă, microgeode, eroziuni marginale. La artic mari — genunchi, C-F modif  Rx apar tardiv, constând în îngustarea sp articular. Subluxația anterioară atlanto-axială — lărgirea cu peste 3 mm a spațiului dintre arcul anterior al atlasului și procesul odontoid al axisului pe Rx CVC împingerea bolii articulare în flexie.

Ex Rx — importață redusă în stadiile inițiale ale bolii, primele modif apar la 6 luni, chiar 1 — 2 ani de la debut. Ecografia de părți moi Evidențiază precoce prența lichidului sinovial în cantitate mare, inflamația de la niv sinoviale și tecilor tendioase, prezența chistelor sinoviale. Imagistica prin rezonanță magnetică Evidențiază precoce: eroziunile osoase, chistele subcondrale, alterarea cartilajului aricular, hipertrofia sinovialei, starea struc periarriculare.